Despre acurateţe şi alţi demoni

Acuratețea informațiilor pe care le prezinți într-un text e sfântă. Interpretarea și subiectivitatea sunt moduri de a manipula o informație (mai mult sau mai puțin cinstit în funcție de cine și cum o face), dar informația aia ar trebui să fie corectă, iar jurnaliștii ar trebui să își (re)amintească zilnic că orice greșeală de nume, de titlu, de timp ciobește integritatea și credibilitatea întregului text.

Mă plimbam ieri pe HotNews și am dat peste un text inofensiv, menit să facă o introducere unui clip spectaculos. De obicei nu mă apuc să verific informațiile din textele pe care le citesc (deși e un joc pe care-l poți juca cu spor cu presa română; și cu rezultate triste), dar aici m-a prins titlul: “VIDEO NHL: Fundasul Sam Bradford si-a rupt mana dupa ce a plonjat peste doi adversari”.

Clipul era dintr-un meci de fotbal american, iar NHL e liga americană de hochei. Pentru că bucată era scurtă, am zis că ar fi interesant să văd dacă mai există și alte greșeli. Mai jos, textul integral al știrii și rezultatele verificării:

S-a intamplat in NHL, in partida Oklahoma – Cowboys. Fundasul Sam Bradford, de la gazde, si-a rupt ligamentele de la mana dreapta la o faza teribila. A sprintat pe partea dreapta, a plonjat peste doi adversari, rostogolindu-se in aer si cazand in afara terenului. Totul se putea termina si mai rau pentru Sam, care va trebui acum sa stea 5 luni pe margine in urma cazaturii.

Erori:

Șapte erori factuale în 66 de cuvinte. Două-trei știri citite cu atenție (să zicem astea – 1, 2, 3) ar fi prevenit greșelile. Erau doar cinci minute de muncă în plus. Jurnalistul nu trebuie să știe totul despre tot; dar trebui să știe unde să caute ca să verifice.

A fost o întâmplare că am dat peste acest text și o întâmplare că a fost vorba de HotNews. Ni se întâmplă tuturor să scăpăm ceva. Greșeala e când spunem că nu contează, că doar: “cititorul nu știe”. Doar că cititorul e cel mai important lucru și primul motiv pentru care facem ce facem. Iar când știe, și când vede astfel de greșeli, s-ar putea să nu te mai citească niciodată.

Comments

5 Responses to “Despre acurateÅ£e ÅŸi alÅ£i demoni”

  1. Cand nu intelegem despre ce scriem : jurnalismonline.ro on December 2nd, 2008 9:51 am

    […] O insemnare savuroasa la Cristi Lupsa, care, pentru ca a locuit in America o vreme, tresare la anumite chestii americanesti, mai ales daca omu’ care scrie despre ele a incurcat borcanele. De fapt, in cazul asta borcanele s-au facut tzandari. E vorba de un articol din HotNews, care descrie urmatoarea treaba: un fundas care nu era fundas, ce juca pentru gazde care de fapt erau oaspeti, si-a rupt o mana pe care de fapt nu si-a rupt-o, la o faza din a doua repriza care de fapt s-a petrecut in prima, intr-un meci de hochei care era de fotbal american, cu urmarea ca va trebui sa stea pe tusa cinci luni pe care le va petrece pe teren. Si numele formatiilor erau scrise gresit. Ca bine zice Cristi: Åžapte erori factuale în 66 de cuvinte. Două-trei ÅŸtiri citite cu atenÅ£ie (să zicem astea – 1, 2, 3) ar fi prevenit greÅŸelile. Erau doar cinci minute de muncă în plus. Jurnalistul nu trebuie să ÅŸtie totul despre tot; dar trebui să ÅŸtie unde să caute ca să verifice. […]

  2. Sorana on December 2nd, 2008 3:01 pm

    Exact. Si nu era masina, era bicicleta. Si nu i s-a dat, i s-a luat.

  3. silviu on December 4th, 2008 2:21 pm

    stimate domn

    NCAA= liga universitara de baschet
    AFCA = liga universitara de fotbal american

  4. silviu on December 4th, 2008 5:21 pm

    si dupa cum a observat bradut…am gresit. scuze

  5. Ion Ion on January 5th, 2009 12:05 am

    Ar fi interesant dacă pe parcursul acestui blog “I’m a hundred times holier than thy” te-ai opri o secundă să te gîndeÈ™ti să scrii în română. Adică cu diacritice. Ba chiar mai mult cu cele corecte nu cele cu sedilă. Dar asta nu mai e asa relevant, nu?

Leave a Reply