Lectură de weekend: Death of an Innocent
În ultimele zile am tot pomenit “Death of an Innocent“, textul pe care Jon Krakauer l-a scris despre un tânăr care a murit în sălbăticia Alaskăi la începutul anilor ‘90. (Textul a fost apoi extins într-o carte, Into the Wild, care anul trecut a fost transpusă pe film de către Sean Penn).
“Death of…” e un exemplu minunat de jurnalism narativ. E documentat atent, scris cu forţă şi transmite un mesaj care nu se ciobeşte în timp. Krakauer e o prezenţă puternică în text şi îşi asumă din start rolul de avocat al lui Chris McCandless. O face pentru că ştie că tu, cititorul, ai datele poveştii încă din titlu. Eroul moare. Deci nu îţi va spune doar povestea morţii lui, ci îţi va spune povestea vieţii lui, îţi va spune cum a ajuns în sălbăticie şi va încerca să te convingă că McCandless nu era naiv şi nepregătit; doar ghinionist.
Krakauer mai face ceva în textul ăsta. Fiecare secţiune se deschide cu o scenă care “arată” ca un film. Vezi planul larg ca să înţelegi unde se petrece acţiunea, iar apoi cadrul se strânge – cuvânt cu cuvânt – pe personajul care “conduce” secţiunea respectivă. Un exemplu, mai jos – de la peisajul de iarnă de la ieşirea din Fairbanks până în maşina lui Gallien:
James Gallien had driven five miles out of Fairbanks when he spotted the hitchhiker standing in the snow beside the road, thumb raised high, shivering in the gray Alaskan dawn. A rifle protruded from the young man’s pack, but he looked friendly enough; a hitchhiker with a Remington semiautomatic isn’t the sort of thing that gives motorists pause in the 49th state. Gallien steered his four-by-four onto the shoulder and told him to climb in.
Comments
One Response to “Lectură de weekend: Death of an Innocent”
Leave a Reply
Cred ca Jon Krakauer isi asuma rolul de avocat si pentru ca el a trait ceva similar atunci cand avea cam aceeasi varsta cu Alex. Asta mi-a amintit de ce spunea Talese: “I write about stories that are connected to my life (…) the reason I’m drawn to them in the first place is that I see myself in them.” Evident, si Talese si Krakauer au scris si povesti in care nu cred ca s-au… regasit, insa uneori esti mai motivat cand se face atingere cu o poveste personala. Vezi si The The Terrible Boy.