Scrisori îngălbenite

Mihaela a scris despre căutarea prietenului din copilărie. Interesant e punctul din care a pornit. Căutând idei pentru textul acesta, Mihaela a intrat în cutia cu amintiri. Din poveştile descoperite acolo a ales-o pe Andreea, prietena ei din şcoală, care emigrase cu familia în Canada. Nefiind cea mai tehnologică fată – asta o spune ea – Mihaela a început cu o vizită la apartamentul bunicilor Andreei.

Aflaţi din text ce s-a întâmplat mai departe.

==================================
SCRISORI ÎNGĂLBENITE

De Mihaela Năftănăilă
==================================

Stăteam turceşte în mijlocul camerei şi răsfoiam scrisorile de la Andreea, prietena mea cea mai bună din copilărie, care a emigrat în Canada. Le redescoperisem într-o cutie de suveniruri, după o noapte de februarie, petrecută acasă la ai mei.

Citeam şi cu fiecare rând parcurs, parcă nu mai aveam stare. În ultima vreme mă tot gândisem la Andreea: ce mai face, cum s-a schimbat, cum arată. Am văzut-o ultima oară acum zece ani, în 1999, când s-a întors în ţară să îşi viziteze bunicii. Împlinisem 17 ani şi mi-a adus prima mea trusă de farduri. Lăsase în urmă o fetiţă şi a găsit o domnişoară cu vreo 13 kilograme mai slabă, cu părul lung, colanţi negri, lucioşi şi sandale de Fonseca, roz fosforescent.

(…)

Restul pe Liternet.ro, alături de un mic dialog cu Mihaela.

Comments

2 Responses to “Scrisori îngălbenite”

  1. aurora georgescu on May 20th, 2009 10:09 am

    Incerc grabita de citeva minute bune sa gasesc ceva pe net. Un clik aiurea imi da revelatia unui blog fascinant.Imi pare rau ca nu am timp sa comentez acum sub imperiul placutei surprize, dar cu siguranta voi reveni curind.Imi permiti sa te trec in blogroll la “stropidesuflet” ? Astept nerabdatoare OK-ul!!

  2. Cristi on May 20th, 2009 11:25 am

    Sigur ca da. Cu cea mai mare placere.

Leave a Reply