Tabu de iunie 2009
Familia Doroftei sunt pe coperta numărului din iunie al Tabu. M-am distrat copios la ÅŸedinÅ£a foto pentru acest material, ea fiind de altfel ÅŸi “cadru” pentru textul care acompaniază fotografiile lui Cosmin Gogu. Textul începe aÅŸa:
“Am în telefon un instantaneu delicios cu familia Doroftei. L-am făcut cu câteva minute înainte să începem să tragem bătaia cu perne, după ce toÅ£i cinci s-au urcat în patul monumental al apartamentului de hotel în care s-a făcut ÅŸedinÅ£a foto. E un instantaneu delicios pentru că nu pozau. E un instaneu delicios pentru că nu se întâmplă nimic în imagine ÅŸi pentru că acest nimic spune totul despre ei. E un instantaneu dorofteian, ÅŸi prin asta vreau să spun că e banal, liniÅŸtitor ÅŸi iritant de drăgăstos.”
Dosarul din acest număr e spectaculos. Sunt patru poveÅŸti care vorbesc despre instinctul matern ÅŸi dorinÅ£a de-a avea copii, indiferent de sacrificii. (Una dintre poveÅŸti e de fapt despre o femeie care doar s-a prefăcut că vrea un copil). Lavinia Gliga scrie despre o mamă, un tată ÅŸi o mamă naturală. Tot ea a scrie ÅŸi despre una dintre reprezentatele comunităţii de femei care încearcă să obÅ£ină declararea infertilităţii ca boală. Ani Sandu scrie despre Silvia Pop ÅŸi show-ul “Fă-mi un copil”. Eu am scris despre o mamă adoptivă ÅŸi mogâldeaÅ£a ei.
Povestea mai amplă e executată de către Smaranda Şchiopu, care a scris despre Claudiu Panaite, un puşti de 14 ani care visează să devină designer. De fapt, nu doar visează ci şi creează în această direcţie. Textul, din care puteţi citi mai jos un fragment, e ilustrat cu fotografii (de Roald Aron) în care colege de şcoală de-ale lui Claudiu poartă creaţiile lui.
Bleu cu negru? Nu se vede, o să-l acopere pliurile de la spate. ÃŽntinde fusta pe platforma maÅŸinii de cusut electrice Singer, Å£ine fermoarul lipit de fustă, potriveÅŸte acul deasupra ÅŸi cu piciorul stâng apasă pedala care porneÅŸte motoraÅŸul. O răpăială scurtă prinde aÅ£a în loc. Å¢ac, a scos acul. Å¢ac, îl potriveÅŸte pe latura cealaltă. ÃŽn mai puÅ£in de un minut, fermoarul e cusut. Scoate fusta ÅŸi o aÅŸază pe un manechin aproape la fel de înalt ca el. Se trânteÅŸte pe scaun în faÅ£a bustului înfipt într-o tijă de metal, ridică picior peste picior, îşi duce palma la obrazul drept ÅŸi priveÅŸte. ÃŽi mai trebuie ceva. InspiraÅ£ia vine în grabă: „Ştiu, are nevoie de un lănÅ£iÅŸor care să atârne.â€
Tot în Tabu de iunie găsiÅ£i jurnalul unui experiment pe care l-am îndurat alături de Carmen Brumă – am încercat să fac sport cot la cot cu ea timp de o săptămână. Am supravieÅ£uit, dar s-a lăsat cu multă febră musculară.
Vă recomand şi eseul personal al Ancăi Rusu, un text despre un picnic idilic din copilărie tulburat de nişte veşti nucleare (la propriu).
Comments
3 Responses to “Tabu de iunie 2009”
Leave a Reply
Mi-a placut la nebunie povestea cu Carmen Bruma. Am ras mult si dupa ce am terminat de citit am simtit ca o forta nestiuta ma impingea sa fac abdomene:))
Sper din tot sufletul ca tanarul designer Claudiu Panaite sa nu fuga cu banii clientelor sale, asa cum a facut mama sa, Alice Panaite, cu banii artistilor si colaboratorilor de la Bran Castle Fest, sau ca in cazul Festivalului International de Film de la Iasi (prima infatisare a procesului avand loc saptamana viitoare in dosarul Iasi, curand si in dosarul Bran).
Ah, aceasta Ana Maria Vlas a entertainmentului romanesc!
Cristi, imi pare rau ca primul meu comment pe blogul tau este legat de un subiect nu tocmai placut. Cred insa ca i-ar putea ajuta pe altii sa nu fie pacaliti, asa cum i-ar fi ajutat si pe multii artisti pacaliti la Bran daca ar fi fost facuta publica delapidarea de la Iasi.