Moartea unui keyboard
Întâi au cedat tastele din partea dreaptă, în special “M” şi “O”. Probabil era de la cafeaua vărsată înainte să vină căldura, aşa că am strecurat un serveţel de şters ochelarii între taste şi am încercat să remediez problema. A mers. Dar apoi, acum două zile, a cedat SPACE-ul. Întâi a început să lenevească apăsat. Apoi rămânea blocat până la următoarea bătaie, chiar următoarele două. I-am desfăcut toate cele 20 de şuruburi, dar pe partea pe care am intrat nu puteam accesa tumoarea. Am încercat să intru sub SPACE cu şerveţele, beţigase, vrăji şi îndemnuri, dar degeaba.
Keyboard-ul alb, Ultra, cu care am scris aproape fiecare text în ultimii doi ani – cu siguranţă toate cele mai lungi de 1.000 de cuvinte – a murit. Această imagine e fotografia de despărţire, făcută înainte să-l îndes într-o cutie cu destinaţia gunoi.
Acest post e scris cu un keyboard nou, un Samsung Pleomax PKB-750B, simplu, fără butoane multimedia şi porturi USB. Cea mai mare diferenţă e culoarea. Am stat zece minute în Diverta să mă întreb dacă un keyboard negru scrie altfel decât un keyboard alb.
E o treabă serioasă asta cu micile schimbări de mediu. Bine, nu aşa de serioasă cum ar fi o schimbare de tipul trecerii de la hârtie la keyboard:
[John] Updike was probably the very first New Yorker writer to shift over to a computer, back in the early eighties. “I don’t know how this will change my writing,” he wrote to me in advance, “but it will.” He was right, of course: the flavor was mysteriously different, the same wine but of another year. (Roger Angell despre Updike)
Tastele sunt ceva mai silenţioase, dar parcă dornice să arate că pot şi ele produce. Să vedem. Chiar am mare nevoie de ele weekend-ul ăsta.
Comments
5 Responses to “Moartea unui keyboard”
Leave a Reply
Ah, o să-mi provoace o depresie dramatismul poveștii. Curat Death of a Salesman…
Noroc cu optimismul popular: ”E o treabă serioasă”!
”Treabă” e marca oralității, nu? :)
Andi: Clar! :-)
oh, ce dulce amara moarte :). ma asteptam sa citesc ceva despre nasterea unui fountain pen :P
Pe o tastatură neagră ai ceva mai multe şanse la un contrast mai puţin vizibil al petelor de cafea… Pe de altă parte, ai ratat o ocazie unică de a trece la pana de gâscă şi călimară :-)…
am suferit si eu o pierdere similara. Tastatura neagra m-a ajutat la bine si la si mai bine cu pretul vopselei de pe cel mai frecvent uzate taste. Oricine se aseza cu entuziasm in fata calculatorului nu poposea mult. Unde-ti sunt literele? Unde e s-ul?! …Oh, fata! Ia-ti o tastatura!
Sa le fie USB-ul usor!