Facerea de lucruri

Articol apărut în numărul de mai 2009 al Esquire. Relevant în perioade de “îngropare” sub proiecte.

================

Facerea de lucruri

Marius Vetrici are multe de făcut până la nunta din septembrie – atâtea încât are nevoie de două liste separate pe care le revizuieşte săptămânal. Recent, una dintre ele, cea cu lucruri care depind de el, includea: analizat oferta de fotografi, găsit tort, vorbit la biserică şi căutat în Gmail-ul Oanei (logodnica), datele de contact ale DJ-ului. A doua listă, cea cu lucruri care necesită participarea altora, includea: decis în ce vor fi adunaţi banii, Oana să afle cât costă machiajul şi coafura şi să selecteze împreună o melodie pentru dansul mirilor (au şi exemple de pe YouTube).

Listele le ţine şi le bifează în Outlook, alături de peste 20 de alte liste cu nume precum: la birou, acasă la PC, la curăţorie chimică, persoane cu care vreau să ţin legătura, someday maybe.

Vetrici, managing partner la SoftMentor, o firmă care crează programe de gestiune şi arhivare, e bine organizat. Atât de organizat încât avea pe birou o listă cu două întrebări pentru mine – una referitoare la cursul de jurnalism pe care-l predau. Vetrici subscrie principiilor Getting Things Done (GTD), un sistem de productivitate în viaţă şi muncă inventat şi patentat de David Allen. GTD se bazează pe un principiu simplu: creierul uman e dezordonat şi nu-şi aminteşte ce ai de făcut într-un anumit moment (ţi s-a terminat cerneala la imprimantă şi totuşi treci nepăsător pe lângă raftul cu consumabile) şi nici nu prioritizează o listă de acţiuni, generând stres. GTD l-a scăpat pe Vetrici de senzaţia că are sute de lucruri de făcut, că toată lumea vrea ceva, şi că totul trebuie să se întâmple ACUM. „E un inventar complet al tuturor angajamentelor faţă de tine şi de cei din jur”.

Succint, GTD-ul e o succesiune de paşi. Primul e colectarea şi descărcarea lucrurilor care-ţi stau pe cap – atât cele pe care vrei să le faci azi cât şi cele pe care vrei să le faci peste 10 de ani – într-un loc în care ştii că vei căuta, fie pe hârtie, fie pe calculator. Apoi trebuie să ierarhizezi, să organizezi şi să revizuieşti. Ultimul pas e execuţia.

Vetrici are 27 de ani şi foloseşte sistemul de patru, iar descărcatul şi organizatul au devenit automatisme – acum ştie mereu ce trebuie să execute şi când. E brunet, are sprâncene stufoase şi conformaţia de vrej a unui informatician – un om „IF-THEN-ELSE”, cum se descrie glumeţ. S-a născut în Ucraina, a crescut în Moldova şi locuieşte în România de la 18 ani. A moştenit spiritul de organizare de la mama lui, profesoară de pian, care deşi n-avea un sistem, avea liste: de cumpărături, de împachetat, de cadouri. Înainte să treacă la combinaţia calculator-telefon, Vetrici a lucrat cu agende şi hârtie. Prietenii, chiar dacă-l iau peste picior uneori, ştiu că ce se înregistrează în GTD-ul lui – activităţi, promisiuni, nevoi–, se va face.

GTD îi permite un „control relaxat” – atât la muncă, cât şi în viaţa personală. Dacă e la firmă, bifează tot ce e de bifat acolo. Acasă la fel. Când e la magazin, lista de cumpături pentru casă îi aminteşte să-şi ia un bec nou. Iar când e la bere, chiar e acolo – nu cu mintea ocupată de o senzaţie nedefinită de nefăcut. Pe lângă domesticirea stresului, Vetrici spune că GTD-ul l-a făcut mai productiv: fiecare fereastră mică de timp e folosită la maxim (citeşte în drum spre muncă, scrie mailuri între două întâlniri).

Aşa şi-a găsit timp să bifeze şi lucruri de pe someday maybe: cumpărat aparat foto meseriaş, început blog de antreprenor, luat cursuri de dans. Pe lista a rămas înfiinţarea unei trupe, scubadving şi predarea unui curs de GTD, o idee care va ajunge în stadiul de execuţie în vară.

Comments

One Response to “Facerea de lucruri”

  1. Ioana on July 30th, 2009 4:26 pm

    Recunosc că nu știam nimic de existența GTD-ului și mi-a plăcut foarte tare ideea, mai ales că am perioade în care creierul meu refuză să-și amintească ce am de făcut.

Leave a Reply