Dorinţe 2009

>>> Publicat în FHM România în ianuarie 2009. Pentru o scurtă evaluare a ce sa îndeplinit, vezi FHM de ianuarie 2010. Tot acolo e şi lista de dorinţe pentru 2010.

DORINŢE 2009
Ce-mi doresc eu mie (şi celorlaţi) în anul ăsta

Anul trecut, în acest spaţiu, v-am spus ce vreau de la mine şi de la alţii în 2008. Înainte să trecem la lista aferentă pe 2009, vreau să fac un mic bilanţ. Spuneam că vreau să ajung la Ikea. Am ajuns. Am cumpărat rafturi. Le-am montat. Timp de câteva ore m-am simţit atât matur cât şi tâmplar. Mai visam să-mi dresez reţeaua socială, care între timp şi-a dublat numărul de conexiuni atât pe Facebook (merge spre 200), cât şi pe LinkedIn (100). N-am reuşit să-i conving pe oamenii ăştia să-mi schimbe prizele, dar îmi fac trafic la blog. În ciuda presiunilor, cred că renunţ de tot la ideea de a-mi face firmă. Acum, dorinţele pe 2009:

SĂ ÎMI FAC GAŞCĂ. Am aflat recent că o gaşcă de prieteni e ca un supermarket. Cu cât e mai mare, cu atât ai mai multe sortimente. Se spune că în găştile de prieteni – alea care fac şedinţă să decidă cine ce aduce de rev –, oamenii sunt împărţiţi după aptitudini şi selectaţi (sau înlocuiţi) în funcţie de ce oferă. E ăla cu multe filme furate. E aia cu pile la o textilărie care produce pentru export. Ăla cu apartament cu trei camere. Aia cu maşină cu portbagaj mare. Eu nu ştiu exact ce pot face într-o gaşcă, dar m-am decis să aplic pentru poziţia de dactilograf. Cineva trebuie să-şi asume acurateţea listelor de cumpărături pentru excursiile de weekend.

SĂ FAC MUŞCHI. Nu ştiu exact câţi. Cel puţin unul, maxim şapte. Mi se pare futil să spui „merg la sală”. Aşa spun şi doctorii şi asta nu pare să-i menţină în formă. Eu sunt mai orientat. Întotdeauna mi-a plăcut să văd bărbaţi ridicându-şi femeile de la sol fără să respire greu sau fără să facă hernie. Vreau şi eu. Deocamdată pot ridica doua baxuri de apă stând pe loc. Dacă e de transportat, pot duce un bax fără probleme pe o distanţă de 300 de metri. Doar spre mai bine pot merge de aici.

SĂ ÎMI IAU BORMAŞINĂ. Stau într-o garsonieră unde mă zguduie constant câte un vecin care-şi găureşte aici, îşi şmirgheleşte acolo, îşi doboară dincolo. 2009 e anul răzbunării. Nu ştiu ce dracu voi găuri, dar vreau să-mi iau o bormaşină şi s-o activez zilnic când încep ştirile de seară, până vor realiza că indifirent de ce zice Esca, realitatea lor e aprig de repetitivă.

UN CANDIDAT SURPRIZĂ. Nu ar fi interesant să avem şi noi un candidat neaşteptat la prezidenţiale? Unu care să ne facă să ne pese? Măcar aşa, de show? Nu un Obama, că despre negri încă facem bancuri în ziare („Ăla e atât de negru încât nu-l vezi noaptea în casă până nu aprinzi lumina”). Dar măcar o fostă gimnastă – oricare dintre ele. Doar s-a desfăcut în şpagat pe atâtea soluri; contează mult experienţa asta internaţională. Sau Mihaela Rădulescu – măcar ştii că face sex. Şi ştim cu toţii că nu putem avea încredere în oamenii care nu fac sex. Da, cred că Mircea Geoană şi Traian Băsescu nu prea fac.

TĂRIE. Răzbunarea – vezi bormaşina şi muşchii – nu e singura zodie sub care stă 2009. Pe când citiţi aceste rânduri, eu îmi voi fi început o activitate la o revistă cu profil femeiesc. Nu am dorinţe explicite de la această schimbare – deşi nu m-ar deranja să mă invite la cât mai multe party-uri în lenjerie (a lor) –, dar sper să am tăria necesară să stau departe de oje şi creme. Am avut întotdeauna un punct sensibil pentru cuvântul „exfoliere”, aşa că pericolul de-a păcătui există.

BERE CU GUST DE FRUCTE. Ştiu, se pot cumpăra variante de import. Dar acum, când ar trebui să consumăm local ca să susţinem economia (da, asta înseamnă şi hârtie igienică de la Buşteni – nu doar şterge ci şi scarpină) , cineva ar trebuie să ne ofere opţiuni. Ursus Fructus cu Mure. Silva Merişor. Stejar Cais. Bergenbier Lubeniţă (la pet, bidon şi cazan). Ar fi o mişcare furtunoasă în industrie şi ar crea un pod de flori între cei care plantează şi cei care distilează.

NOI DILEME. Recent se întreba cineva dacă poţi fi considerat culpabil pentru un pârţ silenţios dar împuţit tras într-o aglomeraţie? Şi dacă ăsta e cumva mai josnic decât cel duduitor dar totuşi blând olfactiv. Şi m-am gândit: aceeaşi întrebare mi-am pus-o şi la 11 ani. Vreau ceva nou. Nişte dileme sociale mai angajante decât ce faci cu biluţa din nas când eşti într-un bar sau cum agăţi o femeie ebrietată fără să simţi că abuzezi de disponibilitatea ei.

ALTĂ CRIZĂ. Una pe care o înţeleg mai uşor decât pe asta economică. Sau mă rog, una care să nu-mi influenţeze negativ contul din bancă.

Comments

4 Responses to “Dorinţe 2009”

  1. Gia Codrescu on January 2nd, 2010 9:57 pm

    ma ofer sa fac parte din Gasca :) am idei de cadouri; gatesc pui cu lamaie si rozmarin, salata calda de legume calite cu chimen si biscuiti cu ghimbir; scriu texte spontane pentru felicitari si la nevoie pot sa cant la chitara :) nu stiu sa impachetez cadouri si sa pun muzica la petreceri, pentru asta sa gasim pe altcineva… :)

  2. MR on January 8th, 2010 3:53 pm

    Intr-o zi calduroasa de vacanta de vara, pe la ora 7 si jumatate dimineata, dupa ce ii plecase sotia la munca, vecinul meu de palier s-a apucat sa-si foloseasca bormasina prin baie. Timp de aproape 6 ore am asteptat sa termine de gaurit sau sa pice curentul, oricare fenomen l-ar fi oprit primul. L-a oprit sotia sa, intr-o ploaie de injuraturi, blesteme si amenintari de utilizare a bormasinei pe materialul dansului. Aparent, dantelase toata faianta din baie de dragul masinariei sau cu vreun scop bine ascuns mie. Am sustinut femeia cu aplauze si incurajari tacite gandindu-ma ca am scapat de galagie cel putin pentru vacanta respectiva.
    A doua zi dimineata, pe la ora 7 si jumatate, vecinul a mai intreprins timid 2 gauri. Probabil acele gauri pentru care exersase o zi intreaga.
    Sper ca dorinta numarul 3 a fost indeplinita in 2009, pentru toti cei care au suferit vreodata!

  3. ovia herbert on March 8th, 2010 3:08 am

    nu am mai intrat demult pe blogul tău, aşa că acum după multe luni, am revenit. şi am citit de sus până aici. în postul ăsta ai lucruri personale şi cred că de aceea m-am hotărât să-ţi scriu aici.
    oricum… nu mare lucru.

    îmi plac trimiterile şi oarecum sfaturile tale. cred că mă pot ajuta şi pe mine în lupta cu regulile de scris ale ficţiunii. m-am întrebat ani de zile dacă pot ajunge ziarist, dacă mi se potriveşte? au fost vreo două tentative. nu au fost prea reuşite. nici de lungă durată. am rămas la ficţiune. şi blog personal.
    poate mai încerc. dar cred că aş vrea să scriu nişte articole despre nişte personaje. dacă definitivez ceva îţi trimit.

    mai trec pe aici.
    poate am mai multă inspiraţie data viitoare pentru nişte întrebări inteligente.

  4. Dorinţe 2010 : A Scrie on September 10th, 2010 6:53 am

    […] >>> Publicat în FHM România în ianuarie 2010. Ediţia de anul trecut e aici. […]

Leave a Reply