Vorba e ieftină. Jurnalistul e leneş.

De o săptămână citesc gazetarii români de seamă împungând cu condeiele (1, 2, etc.) despre ce înseamnă să faci meseria asta. Unii mai lucizi, alţii mai acizi, toţi preocupaţi de acelaşi fenomen: al omului-ziar, al gazetarului-brand, al celui care comentează, opinează, părerologeşte, face analize şi dă direcţie.

Acest tip de gazetar român o duce însă foarte bine. E plin de ei. Că nu toţi s-or adresa inteligenţei domnului Pleşu şi nu toţi or scrie bine, cum îşi doreşte dânsul, e mai degrabă o chestie de gust. Dar specia comentatorului nu e pe cale de dispariţie.

Specia reporterului însă da. Cititorii nu pleacă doar pentru că editorialiştii şi comentatorii şi-au pierdut credibilitatea, au uitat de deontologie sau mai ştiu eu ce. Pleacă pentru că vorba e ieftină, iar majoritatea jurnaliştilor români sunt leneşi. Preferă munca de birou celei de teren, fac documentare superficială şi scriu cu speranţa că vor ajunge şi ei, într-o bună zi, comentatori.

Un jurnalist bun e cel care e capabil să arate ce s-a întâmplat astăzi în lumea în care trăiesc. Şi o face scriind cu informaţii. Nu scriind bine şi împungând din condei.

Cum se face jurnalismul ăsta? Cam aşa. Sau aşa. Sau aşa.

Comments

6 Responses to “Vorba e ieftină. Jurnalistul e leneş.”

  1. nisp on March 13th, 2009 1:37 pm

    ceea ce au zis tu despre lenea acuta a jurnalistilor se leaga si de faptul ca, in .ro, nu se da (aproape niciodata) credit sursei. asta e lucrul cu care ma confrunt, cel mai frecvent, in activitatea mea de redactor.

    lucrand pe un pe un segment de presa f bine definit, ajung a fiu copy-paste-uita zilnica, e usor sa imi dau seama de asta pt ca, din proiectul de act normativ pe care eu il filtrez si il prezint cititorului, in alte ziare, din 100 de puncte apar exact aceleasi 5 evidentiate de mine.

    la fel se intampla si cu acele exemple 1 si 2 prezentate de tine, ei sunt formatori de opinie, iar oamenii le adopta pozitia, fiind incapabili sa gandeasca pentru ei.

  2. Elena on March 13th, 2009 5:13 pm

    eu acum nu fac nici o legatura cu ce a scris mai sus nisp, ci mai ales o sa fiu de acord cu Cristi si o sa ii mai zic si de ce se intampla asta in Romania: pentru ca suntem o natie de carcotasi, de comentatori, care stiu numai sa isi dea cu parerea, sa critice, si nu de fiecare data constructiv, pentru ca psihologic ca natie am fost obisnuiti sa vedem latura negativa si sa o spintecam, sa ne scaldam in mocirla asta si in drame de genul : “vai, la noi nu se poate altfel” Asta ne influenteaza si ne este mai greu sa cautam fapte in spatele parerilor si eventual solutii. Pe scurt, suntem o natie de obositi. Si da, Cristi, uneori te admir ca iubesti fix faptul ca esti in Romania si mai ai rabdare sa constati chestii d-astea cu care eu sa fiu de acord. Nu cred ca sunt romanii, ca natie, pregatiti pentru un jurnalism/opinie de calitate, pareri sustinute de fapte, cifre, etc. Suntem mai degraba Mitici care iubim barfa de la colt de strada. Si uite asa, imi dau si eu cu parerea…sunt romanca, sa nu ma dezmint ;)

  3. liv on March 14th, 2009 8:51 am

    Eu ma confrunt cu o peroblema foarte grava. Invocand “CRIZA” sefii nostri au decis ca un numar mic de oameni sa sustina o groaza de produse din interiorul trustului. Suntem coplesiti de volumul mare de munca si pentru ca altfel nu ne putem respecta deadlineurile, in cazurile fericite, luam informatii prin telefon. Repet, in cazurile fericite pentru ca solutia cea mai eficienta si promovata de chiar sefii nostri este sa rescrii articole deja existente pe net. Pe mine ma deprima teribil acest lucru. Atunci cand am atras atentia ca scriind pe banda cate trei articole pe zi ( asta nu e este cateodata, ci in fiecare zi cate trei articole) nu poti pastra calitatea. Nu ai timp nici sa-ti recitesti textele si sa faci corecturi gramaticale, ce sa mai vorbesc de editare…Mi s-a spus ca suntem ineficienti si ca de asta suntem coplesiti si ca ar fi cazul “SA PIERDEM VREMEA PE TEREN” doar daca nu avem treaba. Voi va confruntati cu asemenea situatii? Pentru mine este prima data…Inainte am lucrat cu oameni destepti, iar contactul cu sursa si cu evenimentul care se desfasura sub ochii mei era vital.Stiu ca toti fug de ideea de a fi reporter. Iar in presa romaneasca reporterul e vazut ca incepatorul redactiei sau cel incapabil sa evolueze profesional. E total gresit. Sunt putini reporteri buni, foarte putini. Iar presa din Ro in care conteaza numarul de semne nu calitatea, nu le permite sa-si faca treaba.

  4. Cristi on March 14th, 2009 9:49 pm

    Liv: Iti tin pumnii. E trist sa auzi asa ceva. Tare ma tem ca aceasta explicatie cu “criza” are sanse sa se transforme in politica editoriala – daca se va vedea ca trece si asa, se va continua asa. Doar e jurnalism mai eficient si mai “usor” de sustinut financiar. Nu abandona dragostea pentru teren.

  5. Sorana on March 15th, 2009 9:31 pm

    Liv, subscriu. Eu nu apuc sa ies din redactie bine si mi se spune: “sa vii repede, pentru ca imi trebuie masina”. Iar dupa o ora, sunt sunata si intrebata de ce stau atat. Sa iau sincroanele si sa vin. Care sincroane, cui sincroane, despre ce sincroane daca eu nu ma dezmeticesc bine si trebuie sa plec… cam asa se face “documentatia”, dupa cum zice o colega de-a mea…

  6. cristina on March 18th, 2009 9:53 am

    Cristi, te respect prea mult pentru a nu te corecta, lucru pentru care imi cer scuze. Dar greseala este chiar in primul paragraf:

    toţi preocupaţi de acelaşi fenomen: aL omului-ziar, aL gazetarului-brand, aL celui care comentează, opinează, părerologeşte, face analize şi dă direcţie.

Leave a Reply