Trândăveala ca metodă de lucru

Am povestit recent cu cursanţii mei despre ce fac înainte să se aşeze să scrie. Vorbeam despre texte pe care le controlează, cu un deadline acceptabil, şi care permit ore întregi de scris şi rescris înainte de-a pune degetele pe keyboard.

Mulţi dintre noi au început în redacţii de cotidiene unde singurul momente pe care-l aveai pentru a gândi un text era drumul înapoi către redacţie de pe teren. Era o agonie plăcută să scriu un lead în cap în timp ce frunzăream prin carneţel şi ocoleam trecătorii, dar adrenalina pe care mi-o dădea un deadline de 20 minute până la închiderea ediţiei nu putea trata sentimentul de după, când de prea multe ori am scuturat din cap, ştiind că se putea mai bine, mai clar, mai puternic.

Acum, când am mai mult timp pentru scris, trebuie să mă acomodez cu un alt sentiment: dorinţa de-a face orice altceva în afara dă a scrie.

Când am avut la curs discuţia de care pomeneam mai sus, nimeni n-a spus că a aspirat (mie mi se întâmplă), ori că a spălat vasele (fac şi asta), ori că s-a hotărât să gătească (asta o fac mai rar, deşi frigiderul e mereu în pericol când ar trebui să fiu la tastatură). Dar toţi au făcut câte ceva altceva: au citit, au ascultat muzică, s-au holbat la pereţi etc.

Pentru că, după cum spune şi Gay Talese, scriitori sunt renumiţi pentru capacitatea de-a găsi ocupaţii care să-i distragă de la muncă.

În locul acestui post ar trebui să mă apuc de câteva texte scurte care ar trebui să fie gata până în mijlocul săptâmânii. Dar nu pot. Azi e ziua pe care, oricât m-aş forţa să o folosesc constructiv, o pierd pregătindu-mă să scriu. Am mai spus asta şi aici:

(…) îmi spun că încep să scriu joi, dar eu mă închid în casă de miercuri. O fac ca să conving pe mine însumi că nu sunt zorit de nimic. Refuz orice invitaÅ£ie, nu ies în oraÅŸ, pur ÅŸi simplu mă acomodez cu izolarea. Ani de zile m-am flagelat pentru această zi pierdută – acum îi înÅ£eleg rostul. (…)

Azi am preferat să trândăvesc citind din minunata autobiografie a lui Gay Talese, A Writer’s Life, care printre sute de articole minunate, a scris ÅŸi celebrul profil al lui Sinatra, Frank Sinatra Has a Cold.

Povestind despre un moment la mijlocul anilor ’90, când era cât pe ce să devină patron de restaurant, Talese recunoaÅŸte că dacă ar fi făcut-o – ÅŸi era tentant, doar e un gurmand pe cinste -, n-ar mai fi avut energie pentru scris. Dar, ca orice jurnalist care are luxul de-a scrie lung ÅŸi ocazional, a simÅ£it atracÅ£ia diversiunii ÅŸi ÅŸia amintit că:

Writers are renowned for discovering things to distract them from their work.

I recalled a story about a fellow Times man named Meyer Berger, who, after complaining endlessly to his wife about his inability to finish a magazine article, heard her declare one morning that she was leaving him alone in their apartment for the rest of the day and would be locking up the door behind her, taking his key with her. She told him that when she returned, later in the afternoon or by early evening, she fully expected that he would have finished his article, adding that he had nothing else to think about, since she had already attended to all the household chores: She had washed the breakfast dishes, had prepared his lunch, had cleaned the apartment – even the windows were washed, having been done a day earlier by a service company. Eight hours later, she returned, to find her husband smiling and apparently pleased to see her at home. She discovered, however, that while he had not written a single page, every piece of silver that they owned was on display on the sideboard or in the cupboard, shining, buffed, and freshly polished.

PS: Curios ce fac unii dintre jurnaliştii români înainte de a scrie? Vezi aici, aici, aici şi aici.

Comments

7 Responses to “Trândăveala ca metodă de lucru”

  1. Ancapone on May 20th, 2008 12:23 pm

    Poate nu-s chiar la subiect, pentru ca in cazul de mai jos, e vorba de cineva care s-a apucat deja de scris :)
    Am incercat varianta (in general cand “trebuie” sa fac un text, nu cand “vreau” musai) cu “fa-ti un cadou” daca reusesti pana la o anumita ora sa termini o parte din text, tot textul etc. Poate sa fie un film, o ciocolata, un telefon, o plimbare, o bere… depinde. Trebuie sa recunosc ca e o metoda care functioneaza mai bine cand faci trasee pe munte (vezi apa pe care o bei cand te opresti sus, pe platou, nu cat esti inca in… panta). Asa, sfarsesc intotdeauna cu ciocolata in mana inainte de deadline, in panta ;) Iar “cadoul” e tot final draft-ul (si satisfactiile din attach) :)

  2. Cristi on May 20th, 2008 7:06 pm

    Anca: foarte bună strategie. Acum o lună şi ceva, când mă chinuiam cu un text care nu vroia nicicum să iasă, m-am scos la plimbare prin oraş şi m-am răsfăţat cu un exces de îngheţată şi ciocolată. Am plecat acasă convins că acest cadou mă va pune la lucru. Nu ştiu dacă a fost cadoul, dar la lucru am trecut.

  3. Florin S on May 21st, 2008 4:31 pm

    nici n-ai idee (sau poate ai prea bine) cat de mult ma regasesc in cele scrise aici.

    n-am nici o problema cu deadline-urile de peste zi. o stire in 30 de minute? nici o problema. un draft 2 la eseul personal intr-o saptamana? ma zbat cu el de mai bine de doua saptamani si inca nu e gata.

    dar in seara asta ceva se va schimba…

  4. Sorana on May 22nd, 2008 7:18 pm

    cadou, ziceti?!

    tocmai am mancat 2 inghetate si incepusem sa ma simt vinovata, dar, in acest caz, le consider cadou pentru draftul 3 pe care l-am predat azi.

    o sa incerc asta si inainte de a ma apuca de scris. poate functioneaza…:)

  5. Cum se naÅŸte un text (Ziua 1) : A Scrie on September 6th, 2008 8:10 pm

    […] am trecut prin ultima fază, cea în care accept faptul că abia de mâine voi scrie susÅ£inut. V-am mai spus că am tendinÅ£a să pierd o zi întreagă – deÅŸi e liberă – înainte de a începe un prim draft. […]

  6. Nevoia de rutină : A Scrie on December 18th, 2008 8:28 am

    […] mai scris despre nevoia de rutină aici, aici ÅŸi aici. O groază de poveÅŸti despre rutina scriitorilor găsiÅ£i ÅŸi aici. December 18, […]

  7. 9 luni mai tarziu.. « Povestile din jurul ei on June 1st, 2009 9:02 am

    […] apoi am aflat ca trandaveala ESTE metoda de lucru a tuturor feature-writeri-ilor (eh, stiu ca nu a tuturor, dar ingaduiti-mi o […]

Leave a Reply